RELIEFUL
Relieful este variat. Valea , de-a lungul râului Bistriţa , este mai lată în apropierea municipiului Bistriţa şi se îngustează treptat înspre munţi. Pe raza comunei Tiha Bârgăului, valea dispare treptat, de-o parte şi de altă ridicându-se dealuri în trepte, cu spinări aproape plate, numite de localnici „poderee”. Urmează munţii, la nord Munţii Bârgăului, constituiţi în roci cristaline şi din roci vulcanice, la sud Munţii Calimani, formaţi din roci vulcanice. Între cei doi munţi, spre estul comunei Tiha Bârgăului, se afla Pasul Bârgăului, trecere cu înălţimea de 1.201 m.

Clima este temperat continentală propiu-zisă, cu diferenţe medii anuale de circa 2-3 grade între zona de vale şi cea montana. Verile sunt în general mai răcoroase, iar iernile mai lungi şi bogate în preciptatii, mai ales la munte. Ca o caracteristică consemnam faptul că primele brume se înregistrează în lunile septembrie-octombrie, iar fenomenul îngheţului apare cel târziu în luna noiembrie. Dezgheţul începe prin luna martie, dar sunt ani cu îngheţuri şi în aprilie. Vânturile frecvente sunt cele dinspre vest care aduc precipitaţii şi cele dinspre est , nord-est care iarna determina o scădere pronunţată a temepraturii şi spulbera zăpadă. Frecvent se înregistrează şi briza de munte, noaptea şi dimineaţa dinspre înălţimi spre vale, iar după masa invers. Precipitaţiile medii sunt anual de 684 mm la nivelul văii şi de peste 1000 mm în zona Montană. În anii 1970, 1972,1974, când maximum de precipitaţii s-a înregistrat în luna mai, lună în care s-au topit şi zăpezile de munte au avut loc mari inudaţii.
Reţeaua hidrografică este formată din râul Bistriţa şi afluenţii săi. Râul Bistriţa se constituie în dreptul localităţii Prundu Bârgăului din râurile Tiha şi Bistricioara. Râul Tiha, care izvorăşte din Munţii Bârgăului, de sub Dealul lui Toader, are ca afluenţi o serie de pâraie, cum ar fi: Lazaroaia, Blaju, Valea Bâcâi, Valea Bârnei Pârâul Imaşului, Secu. Debitul râului este mai mare primăvară şi toamna şi redus vara şi iarna.
Solurile sunt formate din: soluri aluvionare de lunca, pe vale, soluri brune de pădure şi podzoluri.
Vegetaţia, la altitudinea de 1.200 m este formată din păşuni alpine intercalate între păduri de conifere ( brad, molid, pin), mai jos pădure de conifere şi foioase, iar între 500-1000 m găsim pădure de foioase în care predomina fagul. Cu toate că pe vai terenurile sunt desţelenite, în comuna Tiha Bârgăului, la suprafaţa totală de 19.870 ha, se afla 12.981 ha pădure. În funcţie de vegetaţie şi altitudine, fauna este formată din ursul brun, cerbul, mistreţul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, veveriţa. Dintre păsări găsim: cucul, ciocănitoarea, piţigoiul, cioară.

În estul municipiului Bistriţa, capitala judeţului Bistriţa-Năsăud, se întinde de-a lungul râului Bistriţa ardeleana, valea care este cunoscută cu numele de Valea Bârgăului. De-a lungul văii şerpuieşte drumul naţional 17 A, care face legătura, peste Pasul Bârgăului sau Tihuţa, între Transilvania şi Moldova. De-a lungul văii şi a şoselei este aşezată o salbă de sate, legate între ele pe o distanţă mai mare de 10 km. Dintre sate, Tiha Bârgăului împreună cu Tureac, Mureşenii Bârgăului, Piatra-Fintinele şi Ciosa formează comuna Tiha Bârgăului, comună în extremitatea estică a judeţului, la graniţa cu judeţul Suceava.
Locurile sunt vestite prin frumuseţea lor de excepţie.

Mihai Eminescu, trecând cu diligenţa de la Viena spre Moldova se opreşte în Prundu Bârgăului pentru a admira unul dintre munţi – Heniu (1610 ill ) şi-l compara cu Olimpul. George Sian, călător şi el prin aceste locuri, consemnează: „Cum trece cineva de Bistriţa înainte şi se afunda în Carpaţi, este lovit în fiecare pas de vederea locurilor celor mai pitoreşti şi mai desfătătoare. Natura este atât de bogată încât poţi zice că a descălecat Dumnezeu pentru fericirea celor care locuiesc aici…”