Strategia

 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A COMUNEI TIHA-BÂRGĂULUI

PE PERIOADA  2007-2013

 

 

 

PREZENTAREA COMUNEI TIHA-BÂRGĂULUI

 

 

    REPERE ISTORICE

 

 

In prezent cunoaşterea trecutului este nu numai un act patriotic ci şi o necesitate izvorâtă din nevoia de a explica etapele evoluţiei de până acum şi perspectivele dezvoltării viitoare.

Despre aşezările omeneşti de pe Valea Bârgăului, deşi locuite încă din orânduirea comunei primitive fără întrerupere, s-a scris puţin pentru că s-a cercetat şi mai puţin trecutul lor. Monografii ale Văii Bârgăului ne-au rămas totuşi de la Ilarion Bozga şi de la Toader Ghiţan. Cercetarea lor istorică  oprindu-se înainte de 1947, s-a simţit nevoia completării monografiilor lor cu noi date şi mai ales a aducerii lor la zi. Acest lucru l-au încercat în anii noştri profesorii Ioan Cernucan şi Viorel Nemeş.

Înainte de a prezenta câteva date istorice despre aşezare, considerăm că se impune explicarea originii şi sensul a trei denumiri. Lingviştii sunt de acord în unanimitate cu faptul că Bistriţa este hidronomic de origine slavă şi semnifică "râul repede". Toponimicul Bârgăul, după G. Weingand, derivă din germanul "burg". Nu putem fi de acord cu aceasta deoarece de-a lungul văii nu a existat nici o aşezare întărită. Nu putem fi de acord nici cu explicaţia profesorului Kisch, cum că Bârgău derivă din italianul "borgo", toponimic existent şi astăzi în Italia. Dăm crezare explicaţiei profesorului Drăgan. Domnia sa considera Bârgău de origine slavă, însemnând "înfundătură",  "văgăună din care se iese  printr-o trecătoare". Tot de origine slavă este şi cuvântul Tiha, care înseamnă: loc liniştit, retras, întunecos.

Valea Bârgăului a oferit puţine descoperiri arheologice şi acelea întâmplătoare. Săpături arheologice organizate nu s-au făcut decât în aşezarea de la Livezile. Urme de viaţă omenească, după câte ştim, sunt din neolitic la Bistriţa. Din epoca bronzului s-au găsit urme ( ceramică ), atât la Bistriţa cât şi la Livezile. În ultimul timp s-a găsit întâmplător ceramică din epoca fierului pe raza satului Rusu-Bârgăului. Sunt cele mai vechi urme, care logic atestă existenţa şi pe vale în sus, la nivelul actualelor comune Prundu-Bârgăului şi Tiha-Bârgăului..

Presupunem că Bârgăul a fost locuit în continuare, în timpul satelor dacice şi a stăpânirii romane în Dacia. Săpăturile arheologice organizate în anii 1960-1961, au scos la iveală în nordul localităţii Livezile, practic în vestul Văii Bârgăului, un castru roman de pământ, înconjurat de şanţ de apărare şi care datează din perioada de început a stăpânirii romane în Dacia. Construirea unui castru la est de Bistriţa, în afara graniţelor provinciei, dovedeşte că Valea Bârgăului este populată de daci liberi, că aici s-au aşezat şi dacii fugiţi din provincie şi că ei erau în pericol pentru stăpânirea romană. Nu este exclus ca Pasul Bârgăului să fi fost folosit încă din acea perioadă şi pe aici dacii liberi din Moldova să fie de asemenea un pericol pentru provincie. De altfel, în tradiţia populară, drumul vechi de trecere prin pas, astăzi puţin folosit deşi are unele porţiuni din cele mari de piatra este denumit " drumul romanilor " .

După părăsirea Daciei de către romani, regiunea este locuită de populaţia romanizată , organizată intr-o obşte sătească. Portul de astăzi al locuitorilor, format din iţari, cămaşă lungă peste iţari şi încinsă cu o curea lată din piele        (şerpar), căciulă, opincile, haină din ţesătură din lână pentru zile friguroase, toate dovedesc originea dacică a populaţiei. În secolul al VII-lea pătrund în Transilvania slavii. Aşezarea lor pe valea aceasta, asimilarea lor de către localnici, este dovedită de cuvinte ca: Bârgău, Bistriţa, Tiha, Miroslava, apoi grapa, plug, budacă, ştiubei, toate de origine slavă.

La începuturile feudalismului în Transilvania sunt cunoscute invaziile mongole din anii 1241 si 1285. După părerea lui Iulian Martian, mongolii au trecut nu numai prin Pasul Rodnei ci şi prin Pasul Bârgăului . Aşa se explică şi o legendă despre o victorie a localnicilor intr-o zi de Sânzâiene, împotriva mongolilor invadatori. Ca legendă porneşte de la fapte reale, o dovedeşte şi faptul că la ora actuală doua stânci se numesc "Tătarca Mare " şi "Tătarca Mica".

În secolul al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, după ce a pătruns şi a organizat Transilvania ca voievodat vesel, regalitatea maghiară caută să alipească şi văile submontane. Cu prilejul acestor încercări este întocmit un act care constituie cel mai vechi document în care este atestat Bârgaul. Este vorba de un document de la 1317 încheiat de o comisie de funcţionari şi comitatele SOLNOC DABACA si SOLNOCUL INTERIOR  şi prin care Munţii Bârgăului se împărţeau între familiile nobiliare înrudite Bethlen  şi Apaffy . La 1386 Carol Robert, rege al Ungariei, printr-un act, intăreşte domiciliul Bârgăului pentru Gheorghe Bethlen, Petru Bethlen şi Ladislau Apaffy. Aceste documente dovedesc iobăgirea populaţiei de pe Valea Bârgaului.

În anul 1506 voievodul Transilvaniei Petru   cere printr-o scrisoare conventului din Cluj-Mănăştur să întocmească actele necesare trecerii Bârgăului în proprietatea cetăţii Bistriţa, ca urmare a cumpărării    de la nobilul Nicolae Bethlen cu suma de 600 de florini. Prin anii 1518 -1521, printre satele aparţinând Bistriţei, figurează şi Bârgăul de sus şi Bârgaul de jos, împărţirea survenind probabil ca urmare a creşterii numerice a populatiei din zonă.

În toamna anului 1529, odata cu intrarea Bistriţei în posesiunea Moldovei, Valea Bârgaului trece sub stăpânirea lui Petru Rareş. Stăpânirea Moldovei asupra văii va dura până in 1552, când documentele dovedesc trecerea din nou în posesiunea nobiliară. Noul stăpân este Alexie , din familia Bethlen, familie ce va stăpâni zona până la 1783, când are loc militarizarea satelor de pe Bârgău.

În secolul al XVIII-lea, după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania, Curtea de la Viena iniţiează constituirea unor regimente grănicereşti, necesare atât pentru apărarea graniţelor, cât şi pentru oprirea şi stârpirea contrabandei. Aşa ia naştere Regimentul al II-lea de graniţă năsăudean.

Prin militarizarea văii Someşului Mare, populaţia de aici s-a eliberat de obligaţii feudale, a primit dreptul de a purta arme şi avea sarcina de a răspunde chemărilor militare ale Curţii Vieneze. În dorinţa sa de  a scăpa de obligaţii feudale, populaţia Bârgăului a făcut demersuri pe lângă conducerea regimentului solicitând ca militarizarea să cuprindă şi Valea Bârgăului. În întâmpinarea acestor dorinţe au venit şi interesele curţii imperiale, pe de o parte imperiul avea nevoie de cât mai multe trupe pentru desele războaie pe care le purta, pe de alta, ocuparea Bucovinei la 1755 de către imperiu şi stabilirea unei linii de poştă cu diligenţa pe ruta Budapesta-Valea Somesului-Beclean-Bistriţa-Valea Bârgăului-Bucovina, la 1779, cerea incorporarea de noi recruţi, care să asigure paza în zonă.

Hotărârea militarizării satelor de pe Valea Bârgăului este luată de împăratul Iosif al II-lea cu ocazia vizitei făcute în districtul Rodnei la 1783. Imediat după vizita se numeşte o comisie în frunte cu maiorul Carolvon Heydendorf, care la 7 august 1773 se deplasează în cătunul Prundu-Secului ( Prundu-Bârgăului ) şi începe acţiunea de conscripţie. Cu unele incidente datorate familiei Bethlen care pretinde ca mai întâî iobagii să-şi plătească datoriile faţă de nobil si apoi să fie incorporaţi ca grăniceri, conscripţia se desfăşoară până la 16 septembrie 1783. Deja la 1 ianuarie 1784 populaţia Văii Bârgăului este primită în rangul grănicerilor. Grănicerii în prezenţa generalului Rall depun jurământul şi li se distribuie arme.

Militarizarea văii a avut ca o consecinţă imediată împărţirea administrativă  în comune, după cum urmează: Borgo-Rus, Borgo-Joseni, Borgo-Mijloceni, Borgo-Suseni, Borgo-Prund, Borgo-Bistriţa, Borgo-Tiha şi Borgo-Mureşeni. Cu acest prilej se fixează hotarele comunei şi se împart munţii din jur pe comune. Deoarece aşezările erau formate din gospodării răzleţe pe dealurile din jur, autorităţile determină familiile să coboare în vale, se distribuie terenuri pentru fiecare gospodărie şi se formează construcţia de case numai de-a lungul şoselei. Concomitent noii grăniceri sunt obligaţi să participe la amenajarea şoselei şi la construcţia podurilor peste pâraie. Pe raza satului Tiha se stabilesc comandamentul companiei a III-a de grăniceri, condusă de un căpitan. După o pregătire de specialitate, "cătanele negre", cum erau numiţi grănicerii, vor participa nu numai la paza graniţei ci şi la toate companiile purtate de imperiu şi prin vitejia  lor atrage nenumărate elogii.

Perioada 1784-1851, constituie o etapă în care bârgăuanii, de acum grăniceri, se bucură de  oarecare libertate faţă de ţăranii iobagi. Cu toate acestea viaţa grănicerilor presupune obligaţii de instruire, paza de graniţă şi participarea la companiile militare ale imperiului. Acesta face ca bărbaţii să lipsească din gospodăriile lor perioade mai lungi de timp, lucru ce are urmări asupra muncilor agricole şi a altor activităţi gospodăreşti fapt ce determină ca gospodăriile lor să nu prospere.

Un moment important din viaţa luptătorilor din Valea Bârgăului, l-a constituit revoluţia burgheză-democratică din anii 1848-1849. Locuitorii acestei regiuni, împinşi de atitudinea guvernului revoluţionar-maghiar, au fost determinaţi să sprijine Curtea de la Viena care le făgăduise libertatea. Regimentul năsăudean, inclus în armatele imperiale, va participa în a doua parte a anului 1848, la reaşezarea stăpânirii habsburgice în Transilvania. Batalionul I năsăudean a acţionat în cadrul trupelor de linie iar batalionul al II-lea a rămas la Năsăud, sub conducerea Locotenent-colonelului Urban. Acesta va recruta noi grăniceri, oameni care pentru a scăpa de obligaţiile pretinse de nobilimea maghiară, preferă să se alăture armatei imperiale. În a doua jumătate a lunii decembrie 1848, trupe revoluţionare maghiare, vor pătrunde în Transilvania şi până în luna martie a anului 1849, vor înlătura de aici trupele imperiale. Încă din 22 decembrie 1848, trupele maghiare, mai numeroase îl silesc pe colonelul Urban să se retragă în munţi şi îl urmăresc până către Vatra-Dornei. Trupele maghiare s-au stabilit în Prundu-Bârgăului şi în Tiha-Bârgăului având avanposturi în Mureşenii-Bârgăului şi în Bistriţa-Bârgăului. După o incursiune realizată în 6 februarie 1849, când lichidează avanpostul de la Mureşenii-Bârgăului, la 12 februarie unităţile imperiale conduse de Urban, trec munţii dinspre Moldova şi alungă trupele generalului Bem de pe Valea Bârgăului. La 25 februarie  trupele maghiare revin, are loc o bătălie între localităţile Rusu-Bârgăului şi Josenii-Bârgăului, unităţile lui Urban sunt înfrânte şi sunt nevoite să se retragă din nou în Moldova. Trupele maghiare se reaşează  iarăşi pe Valea Bârgăului.

În iunie 1849, trupele imperiale, între care se afla şi colonelul Urban, cu cei 2300 soldaţi şi 7 tunuri, sprijinite de importante forţe ale armatei ruse, atacă din nou dinspre Moldova. La data de 21 iunie, trupele aliate atacă Mureşenii-Bârgăului, apoi vor lovi armata revoluţionară la Valea Tureacului, la Prundu-Bârgăului şi cu toată intervenţia  generalului Bem, forţa de represiune va atinge Bistriţa. În acest fel Valea Bârgăului încetează de a mai  fi "teatrul de luptă" în anul 1849.

În anul 1851, regimentul grăniceresc se desfiinţează iar grănicerii devin ţăranii cu obligaţia de a plăti dare regească pentru case şi pământ. Regimul absolutist austriac urmăreşte în continuare deposedarea populaţiei de pământ  specificându-se ca deţinute de foştii grăniceri, revin statului. Încercarea luării pământurilor deţinute anterior duce la o serie de nemulţumiri  şi conflicte. Abia în anul 1860 când în imperiu se trece la un sistem constituţional de guvernare, cancelaria imperială revine asupra acestei intenţii şi printr-un act emis la 27 august 1861, privitor  la Valea Bârgăului, se stabileşte că toate moşiile foste grănicereşti, rămân actualilor posesori cu drept de proprietate fără nici o despăgubire. În acelaşi an s-a format Districtul românesc al Năsăudului, din care face parte şi Valea Bârgăului.

În anul 1867 prin încheierea pactului dualist se formează imperiul austro-ungar, Transilvania îşi pierde autonomia şi este înglobată politic şi administrativ Ungariei. Începe o perioadă în care se întăreşte continuu exploatarea exercitată de nobilimea şi burghezia maghiară. În anul 1876, Districtul românesc al Năsăudului, este desfiinţat teritoriul sau fiind înglobat Districtului Bistriţei cu care formează judeţul Bistriţa-Năsăud.

Dezvoltarea economică pe Valea Bargăului se împleteşte cu dezvoltarea conştiinţei de neam  şi cu lupta pentru libertatea naţională. Aşa se explică de ce Bârgăul, prin cei mai de seamă reprezentanţi ai săi, în primul rând învătătorii Ilarion Bozga , Ioan Dologa (din Tiha) , Eliseu Dan, Pavel Beşa, Iacob Onea, la sfârşitul secolului al XIX -lea, participă la mişcarea memorandistă. Aceştia pentru că au participat la acţiune, au semnat o scrisoare de adeverinţă în foaia Tribuna, din Sibiu, au fost suspendati din posturi şi "traşi în cercetare disciplinară ".

Primul război mondial a adus şi pentru bârgăuani o serie de neajunsuri. În afara faptului ca s-au  facut achiziţii de animale şi că fiecare familie a fost obligată să suporte impozite sporite, bărbaţii incorporabili au fost obligaţi să participe la război, în unităţi care au luptat cu fondurile din Galiţia şi Italia, din Tiha, mărturisea că a fost recrutat, pregătit şi trimis pe frontul din Italia, împreună cu alţi consăteni. S-a întors doar cu un verişor al său, ambii răniţi în munţii Alpi. Acestor necazuri le-au pus capăt sfârşitul războiului şi hotărârea de unire a Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Această hotărâre a fost susţinută pe plan local de întreaga populaţie, iar la Alba-Iulia au participat delegaţii  săteşti şi alţi participanţi la adunare.

Perioada dintre cele două războaie mondiale se caracterizează prin deteriorarea continuă a nivelului de trai, a majorităţii populaţiei. Sărăcia se face tot mai mult simţită, mai ales în perioada crizei economice, când având în vedere specificul zonei, lipseşte mai ales grâul şi porumbul necesar hranei populaţiei. În aceeaşi perioada, printr-o intensă activitate propagandistică, partidele politice din România vor căuta să-şi găsească adepţi şi pe Valea Bârgăului. Din datele de arhivă a primăriilor, rezultă că cea mai mare parte dintre cetăţeni simpatizau cu Partidul National Ţărănesc. Mai câştigă adepti Liga Apărării Naţionale Creştine, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Poporului.

La 30 august 1944, în urma Dictatului de la Viena, Valea Bârgăului trece sub ocupaţia Ungariei hortiste. Ocupaţia străină va însemna nu numai sistarea oricăror drepturi democratice ci şi rechiziţii, colecte forţate, maghiarizare forţată si deportarea evreilor. Dacă populaţia în mare parte s-a opus tacit regimului exploatator străin, au fost şi cazuri de cetăţeni ce au trecut clandestin graniţa în România luptând din afară impotriva stăpânirii străine. După actul revoluţionar de la 23 august localitaţile de pe Valea Bârgăului revin la ţara mamă după mai bine de patru ani de suferinţă.

 

 

REPERE GEOGRAFICE

 

Aşezare  geografică

 

În estul municipiului Bistriţa, capitala judeţului Bistriţa-Năsăud, se întinde de-a lungul râului Bistriţa ardeleană, valea care este cunoscută cu numele de Valea Bârgăului. De-a lungul văii şerpuite drumul naţional 17 A, care face legătura, peste Pasul Bârgăului sau Tihuţa, între Transilvania şi Moldova. De-a lungul văii şi a şoselei este aşezată o salbă de sate, legate între ele pe o distanţă mai mare de 20 km. Dintre sate, Tiha-Bârgăului împreună cu Tureac, Mureşenii-Bârgăului, Piatra-Fântânele şi Ciosa formează comuna Tiha-Bârgăului, comună în extremitatea estică a judeţului la graniţa cu judeţul Suceava.

Locurile sunt vestite prin frumuseţea lor de excepţie. Mihai Eminescu, trecând cu diligenţa de la Viena spre Moldova se opreşte în Prundu-Bârgăului pentru a admira unul dintre munţi - Heniu (1610m) - şi-l compară cu Olimpul. George Sion, călător şi el prin aceste locuri, consemnează: "Cum trece cineva de Bistriţa înainte şi se afundă în Carpaţi este lovit în fiecare pas de vederea locurilor celor mai pitoreşti. Natura este atât de bogată încât poţi zice că a descălecat Dumnezeu pentru fericirea celor care locuiesc aici...".

Relieful  este variat. Valea de-a lungul râului Bistriţa, este mai lată în apropierea municipiului Bistriţa şi se îngustează treptat înspre munţi. Pe raza comunei Tiha-Bârgăului valea dispare treptat, de-o parte şi de alta ridicându-se dealuri în trepte, cu spinări aproape plate, numite de localnici "poderee". Urmează munţii, la nord Munţii Bârgăului constituiţi din roci cristaline şi roci vulcanice, la sud Munţii Călimani, formaţi din roci vulcanice. Între cei doi munţi, spre estul comunei Tiha Bîrgăului, se află Pasul Bârgăului, trecere de culme cu înălţimea de 1201 m.

Clima   este temperat-continentală propriu zisă cu diferenţe medii anuale de circa 2-3 grade între zona de vale şi cea montană. Verile sunt în general mai răcoroase, iar iernile mai lungi şi bogate în precipitaţii mai ales la munte. Ca o caracteristică consemnăm faptul că primele brume se înregistrează în lunile septembrie-octombrie, iar fenomenul îngheţului apare cel târziu în luna noiembrie. Dezgheţul începe prin luna martie, dar sunt ani cu îngheturi şi în aprilie. Vânturile frecvente sunt cele dinspre vest care aduc precipitaţii şi cele dinspre est, nord-est care iarna determină o scădere pronunţată a temperaturii şi spulberă zăpada. Frecvent se înregistrează şi briza de munte, noaptea şi dimineaţa dinspre înălţimi spre vale, iar după masa invers. Precipitaţiile medii sunt anual de 684 mm la nivelul văii şi de peste 1000 mm în zona montană. În anii 1970, 1972, 1974, când maximum de precipitaţii s-a înregistrat în luna mai, luna în care s-au topit şi zăpezile de munte au avut loc mari inundaţii.

Reţeaua hidrografică este formată din râul Bistriţa şi afluenţii săi. Râul Bistriţa se constituie în dreptul localităţii Prundu-Bârgăului din râurile Tiha şi Bistricioara. Râul Tiha care izvorăşte din Munţii Bârgăului, de sub Dealul lui Toader, are ca afluenţi o serie de pâraie, cum ar fi : Lăzăroaia, Blaju, Valea Bicii, Valea Barnei, Pârâul Imaşului, Secu. Debitul râului este mai mare primăvara şi toamna şi redus vara şi iarna.

Solurile sunt formate din soluri aluvionare de luncă, pe vale, soluri brune de pădure şi podzoluri.

Vegetaţia la altitudinea de 1200 m este formată din păşuni alpine intercalate între păduri de conifere (brad, molid, pin) mai jos pădure de conifere şi foioase, iar între 500-1000 m găsim pădure de foioase în care predomină fagul. Cu toate că pe văi terenurile sunt desţelenite, în comuna Tiha-Bârgăului, la suprafaţa totală de 19.870 ha, se află 12.981 ha pădure.

În funcţie de vegetaţie şi altitudine, fauna este formată din ursul brun, cerbul, mistreţul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, veveriţa. Dintre păsări găsim: cucul, ciocănitoarea, piţigoiul, cioara.

 

 

 

REPERE DEMOGRAFICE

 

Nu ne îndoim că pe Valea Bârgăului au trăit oameni din cele mai vechi timpuri. Nu ne îndoim şi de faptul că valea a fost locuită în timpul stăpânirii romane în Dacia. De asemenea suntem convinşi că la părăsirea Daciei de către romani aici au rămas locuitori organizaţi în obşte sătească, la fel ca pe Valea Someşului, unde acest luru este dovedit documentar. Mai târziu pe Bârgău, documentele, o scrisoare de la 1328 a voievodului Transilvaniei, Toma atesta existenţa unei obşti, care cuprinde  întreaga valea şi era condusă de Ioan Henul din Rusu Bargăului.

Nu avem date despre numărul populaţiei de pe vale la începuturile feudalismului. Ar fi greu să stabilim anumite cifre în condiţiile în care intre secolele al XIV-lea şi XVIII-lea , bejenia dinspre centrul Transilvaniei spre Valea Bârgăului şi dinspre Valea Bârgăului spre Moldova devine frecventă. Datorită creşterii asupririi feudale fug spre Bargău ţăranii iobagi dornici de mai multă libertate. Acest lucru este dovedit şi de faptul că astăzi există în localitatea Tiha familii cu nume de Someşan, Mureşan, Rus, Sas, pe de altă parte odată cu trecerea Văii Bârgăului în stăpânirea nobililor din familia Bethlen, odată cu aşezarea obligaţiilor feudale aici se înregistrează numeroase cazuri de fugă spre Moldova. Însăşi scrisoarea de la 1938, a voievodului Toma a fost trimisă lui Ioan Henul pentru a-l determina să îndemne populaţia să nu bejenească în Moldova. Menţionăm că bejenia se va face de multe ori sub conducerea unor clauze din Bârgău, cunoscătoare a potecilor de munte care contra plată adună şi trec munţii cete numeroase de iobagi din diferite părţi a Transilvaniei. Un alt exod al populaţiei spre Moldova se înregistrează în 1704, când bârgăuani participanţi alături de curuţi la ocuparea Bistriţei spre a scăpa de represiune, trec munţii. Puţin mai târziu după aceste evenimente, printre cei fugiti în Moldova se afla şi preotul Ilie Pop din Bârgău.

In secolul al XVIII-lea , datele recensământelor efectuate de imperiu, înregistrează pe întreaga Vale a Bârgăului în 1720-1721 - 221 familii cu 884 locuitori, în 1.773 - 554 familii cu 2.536 locuitori, în 1.783 - 664 familii cu  3.524 locuitori. Ca urmare a războaielor putate de imperiu în jurul anului 1800 populaţia scade din nou, în anul 1805 fiind consemnaţi doar 2.388 locuitori stabili. În continuare creşterea populaţiei este lentă până la primul război mondial când din nou scade sub cifrele anterioare.

În perioada comunismului se înregistrează creşteri ale populatiei, atât la nivel de comună cât şi la nivelul satului Tiha-Bârgaului. Pentru ilustrare că la 1 iunie 1972 comuna avea 5.910 locuitori, iar 31 decembrie 1988  comuna avea 6.519 locuitori. În aceeaşi perioadă satul Tiha creşte de la 1.500 locuitori la 1.673 locuitori. Cifrele demonstrează că sporul natural este de peste 6 la mie. Din totalul populaţiei satului Tiha, 99 % sunt români şi 0,01 % maghiari. La recensământul populaţiei din 2002 s-a înregistrat un numar de 6.300 locuitori populatie stabilă. S-a constatat o scădere a natalitaţii şi o migraţie a populaţiei  spre ţarile din vestul Europei în căutare de lucru.

Populaţia totală a comunei la data de 31.12.2007 era de 6.294 locuitori: în localitatea Tiha-Bârgăului - 1.568 locuitori, în localitatea Tureac - 2.545 locuitori, în localitatea Mureşenii-Bârgăului - 1.656 locuitori, în localitatea Piatra-Fântânele - 303 locuitori, iar în localitatea Ciosa - 222 locuitori.

Numărul total de angajaţi din comună este de 570. În comună sunt un număr de 190 şomeri, dintre care 50 persoane care primesc indemnizaţie de şomaj.

Speranţa de viaţă în comună înregistrează o medie de 72,25 ani, cu 5 ani mai mică decât cea din UE.

Structura etnică a populaţiei se reprezintă astfel: români ( aproximativ 97%), iar restul de 3 % rromi.

Populaţia comunei este de religie ortodoxă (95%), iar restul de 5% aparţine altor religii.

Bolile cronice cu incidenţă ridicată la nivelul comunei sunt: bolile hipertensive, cardiologice, diabetul zaharat.

 

 

ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT)

 

 

•1.    Puncte tari 

  • Uşoară creştere a populaţiei ajunsă la vârsta de muncă la sat;
  • Gradul de acoperire prin programe de integrare socială a categoriilor defavorizate este relativ bun;
  • Rata scăzută a şomajului;
  • Nu există probleme de natură etnică sau religioasă în judeţ;
  • Populaţia ocupată este în procent de 50% femei şi 50% bărbaţi;
  • Soluţionare bună privind programele pentru dezvoltarea abilităţilor manageriale şi de antreprenoriat.

 •2.    Puncte slabe

 

  • Peste 50% din populaţie este ocupată în agricultură;
  • Accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural;
  • Număr foarte redus al populaţiei ocupate în turism;
  • Deficit de forţă de muncă cu calificare pentru anumite meserii, cauzat de migraţia externă a forţei de muncă;
  • Număr insuficient de persoane calificate în meserii legate de turism;
  • Slabă adaptare a sistemului de învăţământ la nevoile noi ale pieţei muncii;
  • Inexistenţa structurilor şi reţelelor de informare şi orientare profesională;

 

•3.    Oportunităţi 

 

  • Programe guvernamentale de sprijin pentru încadrarea şomerilor derulate prin AJOFM;
  • Programe guvernamentale pentru reconversie profesională;
  • Legislaţie favorabilă dezvoltării serviciilor sociale destinate persoanelor dezavantajate.

 

•4.    Constrângeri, ameninţări, dificultăţi

 

  • Descreşterea populaţiei rurale;
  • Fenomenul de migraţie a populaţiei spre alte ţări care asigură venituri salariale mai mari;
  • Cadru legislativ ineficient şi insuficient pentru sprijinul dezvoltării afacerilor la start-up.

  

 

REPERE ECONOMICE

 

Până în secolul al XVI-lea, aşezările de pe Valea Bârgăului răzleţite pe dealurile mărginaşe văii, nu figurează ca unităţi distincte. La 1521 aflăm  din documentele Bistriţei că există Bârgăul de Sus şi Bârgăul de Jos. Abia la 1783, cu ocazia  conscripţiei se înregistrează separat şi apar distincte comunele Văii Bârgăului. Printre ele ca unităţi administrative apar Mureşenii-Bârgăului şi Tiha-Bârgăului de care aparţinea şi aşezarea Tureac. Tiha îşi avea majoritatea  pe platoul Strâmba, în stânga văii. După militarizare, locuitorii sunt obligaţi să-şi abandoneze locuinţele de pe dealuri şi să coboare de-a lungul şoselei, sunt puşi  să defrişeze terenul şi li se distribuie locuri pentru noua gospodărie, aşa se constituie noile gospodării din terenuri aproximativ egale, eşalonate perpendicular pe axa şoselei, lucru ce se observă şi astăzi.

Din anul 1861, comuna Tiha-Bârgăului face parte din Districtul românesc autonom al Năsăudului, iar din anul 1876, când districtul este desfiinţat din judeţul Bistriţa-Năsăud, plasa Iad cu sediul în Prundu-Bârgăului. După 1944 comuna aparţine raionului Bistriţa, regiunea Cluj, până în 1968, când prin formarea judeţelor devine comuna judeţului Bistriţa-Năsăud. Din actuala comună, una dintre cele mai mari din judeţ, pe o suprafaţă totală de 19.878 ha, fac parte satele Tiha-Bârgăului, Tureac, Mureşenii-Bârgăului, Piatra-Fântânele şi Ciosa. Satul Tiha-Bârgăului are terenuri diferite în suprafaţă de 4.500 ha.

 

 

ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT)

 

 

•1.    Puncte tari 

  • Comuna are un important potenţial de dezvoltare datorită resurselor naturale: terenuri agricole, fond forestier bogat, diversitate a reliefului şi peisajelor, floră şi faună deosebit de bogate;
  • Producţie agricolă diversificată;        

•2.    Puncte slabe 

  • Tehnologia informaţiei este utilizată în producţie la nivel mediu;
  • Nu există producţie agricolă excedentară în comună;
  • Grad redus de acoperire a unităţilor turistice deşi există potenţial;
  • Foarte puţini turişti străini.

 3.  Oportunităţi 

  • Fondurile europene post-aderare pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit;
  • Nivelul productivităţii muncii în creştere;
  • Agenţi economici distribuiţi relativ proporţional;
  • Potenţial turistic foarte bun, dar nevalorificat corespunzător. 

4. Constrângeri, ameninţări, dificultăţi              

  • Fondurile străine pentru investiţii sunt relativ reduse raportat la necesar;
  • Diminuarea suprafeţelor de pădure prin exploatare abuzivă;
  • Lipsa unui cadru legislativ care să favorizeze dezvoltarea sectorului cercetare-dezvoltare-inovare;
  • Profilul pur agricol al majorităţii satelor. 

 

Industria

 

Ramura principală a industriei reprezentată în comună prin agenţi economici este prelucrarea lemnului.

Principalele societăţi cu activitate în exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului sunt:

-    SC Alexteodana Prodcom SRL     - Tiha-Bârgăului

-    SC Bozga SRL                              - Tureac

-    SC Cipy SRL                                  - Mureşenii-Bârgăului

-    SC Forest Georgiţă SRL                - Tureac

-    SC Forgavpi SRL                         - Mureşenii-Bârgăului

-    SC Forpent-Est SRL                     - Mureşenii-Bârgăului

-    SC Galfor Impex SRL                  - Tureac

-    SC Iogab SRL                            - Mureşenii-Bârgăului

-    SC Ionidan Forest SRL                - Tureac

-    SC Popandron SRL                      - Mureşenii-Bârgăului

-    SC Pahone SRL                           - Tureac

Principalele societăţi cu alte activităţi economice sunt:

  - magazine alimentare şi nealimentare:

         -     AF Ţigăroi                                     - Mureşenii-Bârgăului

         -     AF Tomoroga                                - Mureşenii-Bârgăului

         -     SC Dumitraleo SRL                       - Tiha-Bârgăului

         -     SC Orizontex SRL                         - Tiha-Bârgăului

  - restaurante şi pensiuni:

         -     Valea Străjii                                  - Mureşenii-Bârgăului

         -     SC Cabana Bradului SRL                - Mureşenii-Bârgăului

         -     SC Gaby-Cus SRL                         - Piatra-Fântânele

         -     SC Pasul Tihuţa SRL                      - Piatra-Fântânele

         -     Pensiunea Miuţa                            - Mureşenii-Bârgăului

     

  

 

Agricultura şi silvicultura

 

Ocupaţia de bază a locuitorilor din Tiha-Bârgăului a fost din cele mai vechi timpuri agricultura, cu ramurile ei de bază: cultura plantelor şi creşterea animalelor. Paralel s-au dezvoltat meşteşugurile casnice şi mai ales prelucrarea lemnului.

La început se cultiva pe suprafeţe restrânse grâu, secară, orz, ovăz, legume şi cânepă, iar din secolul al XVIII-lea se introduce cultura porumbului. Terenurile, cu soluri mai puţin productive, au necesitat nu numai un volum mare de muncă, dar şi cantităţi considerabile de îngrăşăminte naturale. Pentru acestea s-au crescut taurine, oi, capre, cai şi păsări. Pe terenurile în pantă s-au plantat pruni, meri, peri, cireşi, vişini şi nuci.

Meşteşugurile casnice s-au dezvoltat ca urmare a nevoii de ţesături de lână şi cânepă pentru îmbrăcăminte, paralel practicându-se şi prelucrarea pieilor de animale. Pentru nevoile gospodăreşti s-au confecţionat din lemn buţi, butoaie, bărbânţe, farfurii, talgere şi linguri. Menţionăm  că lemnul şi produsele din lemn au servit până în zilele noastre şi ca marfă de schimb pentru cerealele de care localitatea avea nevoie.

Datorită creşterii populaţiei, s-au făcut mereu noi defrişări, terenurile fiind transformate atât în suprafeţe arabile cât şi în fâneţe şi păşuni. Cu toată mărimea suprafeţelor agricole, în evul mediu agricultura s-a dezvoltat lent atât din cauza obligaţiilor mereu mărite  faţă de nobili sau faţă de oraşul Bistriţa, cât şi din cauza, mai târziu a obligaţiilor faţă de imperiu şi a rechiziţiilor dese de animale. Sărăcia se menţine şi între cele două războaie mondiale când impozitele, secetele şi criza economică determină o acută criză de cereale, de hrană pentru populaţie. În aceste condiţii, profitându-se de extinderea exploatărilor forestiere, de nevoia de mână de lucru la tăiat, scos din pădure şi transportat buşteni, mulţi cetăţeni se angajează la aceste lucrări, folosind de cele mai multe ori animale proprii.

Dezvoltarea economică a localităţii a avansat după 1945. Având în vedere că pe Valea Bârgăului, în partea sa superioară, nu erau moşii expropiabile, locuitorii cu drept de împroprietărire, au primit pământ pe raza localităţilor Livezile şi Dorolea, loturile cuprinzând circa 2 ha de familie. Cum noile terenuri aveau soluri mai productive, multe familii le-au folosit pentru cultura plantelor iar terenurile din Tiha au fost transformate în livezi şi fâneţe pentru animale.

În condiţiile unor terenuri în pantă şi puţin productive pe raza comunei nu s-a constituit proprietatea socialistă în agricultură, pământurile rămânând în proprietatea personală a fiecărei familii.

Pe raza comunei Tiha-Bârgăului, la ora actuală, la o suprafaţă de 19.878 ha, 1.283 ha este teren arabil, 2.041 ha este teren păşuni, 2.354 ha fâneţe, 50 ha livezi, totalul suprafeţelor agricole fiind de 5.908 ha. La acestea se adaugă 12.893 ha păduri, 247 ha ape, 307 ha drumuri, 122 ha construcţii şi curţi. Mai sunt 403 ha terenuri neproductive.

Din aceste suprafeţe satul Tiha deţine 308 ha teren arabil, 20 ha livezi, 390 ha păşuni, 632 ha fâneţe, alte 3150 ha păduri, ape, drumuri şi construcţii. Ocupaţia de bază a locuitorilor este şi în continuare agricultura. Pe raza comunei sunt 1675 gospodării. Gospodăriile individuale se împart în două mari categorii: gospodării agricole ale familiilor care au ocupaţia de bază agricultura şi alte categorii de gospodării (adică ale angajaţilor în intreprinderi, instituţii şi pensionari). În 1988 se încadrează 951 gospodării, iar în a doua categorie 724 gospodării. Din datele deţinute de Consiliul Popular rezultă că în ultimii 10 ani gospodăriile agricole au scăzut cu 200, crescând paralel categoria "alte categorii de gospodării". Acest fenomen continuă ca urmare a dezvoltării în continuare a industriei judeţului. Menţionăm că pe raza comunei nu sunt obiective industriale de importanţă republicană.

La 31 decembrie 1989 satul Tiha avea 453 gospodării, cărora le revin 308 ha terenuri agricole.Din această suprafaţă se cultivă cu porumb 212 ha, cu grâu 30 ha, cu orz şi ovăz câte 6 ha, cu cartofi  37 ha, cu legume 6 ha şi cu plante de nutreţ 11 ha. Cum producţia la hectar este sub media pe ţară, o bună parte din gospodării cresc şi animale. Recensământul din ianuarie 1989 a înregistrat la nivel de sat: 1080 capete bovine, 910 capete porcine, 3100 capete ovine şi caprine, 200 cabaline, 5200 de păsări, 200 de iepuri şi 100 familii de albine. Faţă de 1979 a scăzut cu circa 200 capete numărul de bovine, s-a menţinut restul speciilor şi a crescut cu 50% numărul ovinelor.

Comuna Tiha-Bârgăului este una din  cele mai mari comune din  judeţul Bistriţa-Năsăud, având  suprafaţa de 19.878 ha, din care:  1.283 ha arabil, 2.041 ha păşuni, 2.354 ha fâneţe, 50 ha livezi, 12.891 ha păduri, 277 ha ape, 307 ha drumuri, 403 ha alte terenuri, 122 ha curţi şi construcţii. Din suprafaţa de 19.878 ha -17.346, 6 ha este extravilan, iar 2.531,40 ha este intravilan.

     La 31.12.2007 din suprafaţa agricolă se cultivă: 191 ha porumb, 180 ha ovăs, 2 ha grâu, 454 ha cartofi, 62 ha legume, 394 ha plante de nutreţ. Dintre legume se cultivă: 5 ha tomate, 15 ha ceapă, 2 ha usturoi, 6 ha varză, 2 ha ardei, 2 ha castraveţi, 12 ha rădăcinoase, 5 ha fasole, 1 ha vinete, 12 ha alte legume.   S-au înregistrat la nivel de comună: 1.750 bovine, 1.351 porcine, 6.260 ovine, 312 caprine, 10.701 păsări, 852 cabaline, 441 familii de albine, 482 iepuri.

Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii.

Suprafeţele importante ocupate de păduri oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine şi ciuperci). Fiind o zonă puţin poluată judeţul Bistriţa-Năsăud este propice pentru realizarea unor culturi de plante medicinale.

 

 

 

     ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT)

 

•1.    Puncte tari 

  • Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu;
  • Existenţa unor importante şi diverse resurse naturale, terenuri arabile de calitate superioară favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal; 

•2.    Puncte slabe 

  • Slabă competitivitate în domeniul turismului;
  • Media utilajelor agricole utilizate în fermele particulare este încă redusă;
  • Scăderea producţiei agricole pe întreg teritoriul comunei;
  • Creşterea suprafeţelor de teren agricol rămase nelucrate;
  • Activităţile de prestări servicii au scăzut permanent;
  • O serie de activităţi productive care s-ar putea derula în comună sunt nevalorificate: prelucrarea mobilei, semifabricatelor din lemn, obiecte de artă şi artizanat. 

•3.    Oportunităţi 

  • În agricultură şi silvicultură există oportunităţi pentru înfiinţarea de structuri de consultanţă, informare privind sistemele sau mecanismele de finanţare, creditare;
  • Fondurile europene post-aderare;
  • Posibilităţi de cofinanţare din resurse guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale;
  • Diversitatea reliefului poate fi valorificată în agricultură şi silvicultură; 

•4.    Constrângeri, ameninţări, dificultăţi 

  • Perpetuarea agriculturii de subzistenţă;
  • Slaba manifestare a tendinţelor de asociere în agricultură;
  • Invadarea pieţei interne de către produsele agricole provenite din ţări cu agricultură mai productivă şi preţuri mai mici;
  • Cerinţele deosebit de ridicate ale pieţei UE care o fac inaccesibilă pentru majoritatea producătorilor agricoli;
  • Insuficienta pregătire pentru accesarea fondurilor post-aderare;  

 Turism

 

O bogăţie însemnată a comunei o reprezintă punctele de atracţie turistică.

Un potenţial turistic uriaş îl are zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinaţia turiştilor români şi cu precădere  străini.

 

  

 

Hotel Dracula

 

 

 

Situată în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat, zona Piatra-Fântânele constituie un punct de atracţie turistică a cărui exploatare şi promovare optimă poate să trezească  şi să crească plăcerea de a le vizita atât turiştilor români cât şi celor străini.

În zona montană a comunei se poate practica alpinismul, se pot organiza drumeţii, la Piatra-Fântânele se pot practica sporturi de iarnă existând aici pârtii pentru schi şi o instalaţie pentru telescaun.

Dintre obiceiurile tradiţionale care se păstrează şi în zilele noastre sunt: "Alaiul Nunţilor de pe Valea Bârgaului, Sărbătoarea Sânzienelor "

 

 

ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT)

 

•1.    Puncte tari 

  • Potenţial considerabil de dezvoltare a turismului montan;
  • Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric; 

•2.    Puncte slabe 

  • Insuficientă valorificare a potenţialului turistic;
  • Servicii turistice de slabă calitate;
  • Lipsa investiţiilor străine în turism;
  • Oferta de pachete turistice în zonă este redusă;
  • Lipsa personalului cu calificare adecvată muncii în turism. 

•3.     Oportunităţi 

  • Fondul European de Dezvoltare Regională;
  • Posibilitatea atragerii turiştilor prin îmbunătăţirea imaginii României pe plan internaţional, după aderarea la UE;
  • Posibilitatea atragerii turiştilor străini datorită obiectivelor turistice existente şi a tarifelor inferioare celor din UE;
  • Susţinerea puternică pentru programele turistice cu finanţare comunitară. 

•4.    Constrângeri, ameninţări, dificultăţi 

  • Creşterea, pe plan naţional a preţului serviciilor turistice fără o corelare cu calitatea acestora;
  • Migrarea turistică catre alte ţări care oferă servicii mai diversificate şi de calitate mai bună la preţuri mai atractive;
  • Insuficienta pregătire pentru accesarea fondurilor post-aderare;
  • Lipsa unui cadru legislativ favorabil dezvoltării turismului.

INFRASTRUCTURA

 

Reţeaua de utilităţi 

 

 

Reţeaua de alimentare cu apă la 31.12.2007

Nr. crt.

Specificaţie

Număr locuinţe

 

1.

Total locuinţe din care:

2.650

2.

Racordate la reţeaua publică

1.855

3.

Sisteme proprii

530

4.

Fără alimentare cu apă

265

 

 

           

          Reţeaua de alimentare cu energie electrică la 31.12.2007

Nr. crt.

Specificaţie

Număr locuinţe

1.

Total locuinţe din care:

2.650

2.

Racordate la reţeaua electrică

2.385

3.

Neracordate la reţeaua electrică

265

 

 

  

REPERE SOCIAL CULTURALE

 

Referitor la nivelul de trai al populaţiei consideram că era scăzut şi aşa explicăm şi amploarea luată în bejenia de pe Bârgău între secolele XIV şi XVIII. De regulă terenurile lucrate nu asigurau hrana necesară populaţiei. Foametea se adânceşte între cele două războaie mondiale, perioadă în care populaţia este obligată să vândă lemn de construcţii în câmpia Transilvaniei, cumpărând în schimb cereale. În aceeaşi perioadă nu poate fi vorba despre ocrotirea sănătăţii de către stat, pe plan local. Cel mai apropiat dispensar medical era la Prundu-Bârgăului, iar cel mai apropiat spital în Bistriţa. Majoritatea copiilor se năşteau la domiciliu, uneori cu asistenţa unei moaşe. Locuinţele erau din lemn, mici, cu 2-3 camere, cu geamuri mici şi cu podea de lut. Acoperişul era din şindrilă confecţionată pe plan local.

Viaţa pe raza satului s-a schimbat mai ales după 1989. La ora actuală în localitate sunt 2.650 locuinţe personale (peste  70% construcţii noi, realizate în ultimii 20 de ani).

Reţeaua sanitară a comunei este formată din 3 dispensare umane, 3 farmacii  în localităţile Tiha-Bârgăului, Tureac şi Mureşenii-Bârgăului şi un cabinet stomatologic în localitatea Mureşenii-Bârgăului.

In cadrul Primăriei Tiha-Bârgăului la ora actuală există un Compartiment Public de Asistenţă Socială. Scopul acestui compartiment este de identificare şi soluţionare a nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, de informare şi consiliere cu caracter primar  din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoi, de a preveni, limita sau înlătura temporar situaţii de dificultate ori vulnerabilitate în care se pot afla la un moment dat o persoană sau o familie, situaţii care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Se are în vedere protejarea persoanelor  care, datorită unor motive de natură economica, fizică, psihică sau socială nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială.

La data de 31.03.2008 beneficiază de ajutor social 166 persoane din comună, potrivit Legii 416/2001 privind venitul minim garantat.

În comună sunt 3 cămine culturale: în localitatea Tiha-Bârgăului, în localitatea Mureşenii-Bârgăului, iar  în localitatea Tureac s-a construit un cămin cultural din fonduri proprii în perioada 2003-2006.

 

    Dezvoltarea învăţământului

 

După înfiinţarea regimentului grăniceresc năsăudean, se pune problema pregătirii copiilor de grăniceri pentru a face faţă nevoii de ştiinţă de carte. La început sunt înfiinţate şcoli în comunele mai mari. Astfel prima şcoală de pe Valea Bârgăului ia naştere la Prundu-Bârgăului şi este  şcoală trivială (1876). Cum această şcoală nu putea cuprinde toţi copiii de pe vale, în anul 1825 un ordin imperial recomandă înfiinţarea de şcoli şi în alte localităţi mai mari. În anul 1827 alt ordin imperial cerea introducerea şcolilor de repetiţie pentru copiii de 12-15 ani. În final un ordin imperial din 1829 cerea înfiinţarea de şcoli în toate comunele grănicereşti.

Şcoala din Tiha-Bârgăului ia naştere în toamna anului 1829, este o şcoală cu 4 clase şi cuprindea elevii între 7-12 ani. În primul an şcolar, 1829-1830, şcoala avea 4 elevi, care învăţau carte cu Nichita Pop Gabrişoiu, la locuinţa acestuia. Pentru munca depusă, învăţătorul primea din fondurile grănicereşti, lunar, suma de 5 florini, cu obligaţia de a face cursuri de toamna târziu până primăvara devreme. Absolvenţii clasei a IV-a, potrivit dispoziţiilor, urmau între 12 şi 15 ani cursul de repetiţie, organizat duminica şi în alte sărbători, 2 ore dimineaţa şi 2 ore după-masa.

În lipsa unei arhive a şcolii, datele despre evoluţia învăţământului în localitate sunt sporadice.  Totuşi ştim că în anul 1838 şcoala se muta în incinta bisericii. Cum funcţionarea învăţământului nu se mai asigura din fondurile regimentului grăniceresc, se constituie un fond şcolar comunal. Sumele necesare fondului se realizează din veniturile comunale pe cârciumării, realizate anual între  29 septembrie şi 31 decembrie. Un comitat comunal plătea din aceşti bani salariul învăţătorului şi cumpăra după nevoi cărţi şi rechizite elevilor. În anii 1848-1849 şcoala funcţionează doar scurte perioade de timp, iar după ce învăţătorul Vartolomei Corca intrat în conflict cu autorităţile maghiare de ocupaţie este împuşcat, şcoala se închide.

În anul 1852 se desfiinţează regimentul grăniceresc năsăudean. Cum localnicii ţin neapărat să înveţe din nou carte, şcoala se redeschide, autorităţile comunale dau şcolii fosta clădire a sediului companiei grănicereşti şi aduc prima dată un învăţător calificat în persoana lui Irimie Ciotul, născut la Măgura Ilvei. Noul local mereu refăcut, va servi pentru şcoală până în anul 1853. După redeschiderea cursurilor numărul elevilor va creşte, cu atât mai mult cu cât absolvenţii şcolii  puteau urma în continuare cursurile şcolii triviale şi normale.

Din anul  1858 şcoala devine şcoală confesională patronată de ordinariatul greco-catolic din Gherla. De acum învăţătorii vor fi oameni ai bisericii, cu o bună pregătire generală, unii prin grija lui Ioan Marian urmând un curs de specializare ca învăţător la Năsăud. O altă schimbare în viaţa şcolii se petrece în anul 1885 când şcoala devine de stat, iar ca urmare a creşterii numărului de elevi va funcţiona pentru prima dată cu două clase. Până în anul 1900 şcoala va avea când o clasă când două clase în funcţie de numărul elevilor. După 1900 vor fi în permanenţă 2 învăţători, unul plătit de comună care îi învăţa pe elevi limba română şi altul plătit de stat care îi învăţa pe elevi în limba maghiară. În timpul primului război mondial şcoala a funcţionat cu toate strădaniile învăţătorilor  Ioan Dologa şi Nicolae Someşan, doar scurte perioade în fiecare an şcolar.

Între anii 1944-1948 şcoala va avea din nou 7 clase. În această etapă se vor remarca prin buna pregătire şi competenţă cadre didactice ca: Gavril Purcil, Angela Coşbuc, Aurora şi Gheorghe Socină.

La ora actuală activitatea instructiv-educativă din comună se realizează în 7 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. În cadrul unităţilor de învăţământ nominalizate sunt înscrişi  în total 626 elevi.

În localitatea Tiha-Bârgăului există o unitate de învăţământ preuniversitar de stat cu clasele I-VIII la care sunt înscrişi 99 de elevi. În localitatea Tureac se află 4 unităţi de învăţământ: 2 în Tureac centru, una în Bozgani cu clasele I-IV şi una pe Valea Tureacului cu clasele I-IV. În aceste unităţi sunt înscrişi 322 de elevi. În localitatea Mureşenii-Bârgăului se află o unitate de învăţământ preuniversitar de stat cu clasele I-VIII. În această unitate sunt înscrişi 162 elevi, iar în localitatea Piatra-Fântânele se află o unitate de învăţământ cu clasele I-VIII cu 28 de elevi înscrişi.

În prezent se află în construcţie Şcoala Generală Tureac prin realizare de extinderi şi mansardare, care în anul 2008 va fi finalizată, realizându-se un număr suficient de săli de clasă şi laboratoare pentru elevii înscrişi la Şcoala Generală Tureac. De asemenea, se află în execuţie două grădiniţe cu program prelungit în localitatea Tureac şi Mureşenii-Bârgăului, asigurându-se la sfârşitul anului 2008 darea în folosinţă a acestora unde îşi vor putea desfăşura activitatea copiii din grupele de grădiniţă şi după-masă, având asigurate condiţii de cazare şi joacă cu program prelungit.

Şcolile din localitatea Tiha-Bârgăului şi Tureac  s-au dotat cu calculatoare, s-au efectuat reparaţii şi igienizări la şcolile de pe raza comunei.

Pentru dezvoltarea bazei sportive, în cadrul Programului Naţional de Construcţie Săli de Sport a fost construită o sală de sport în localitatea Tureac.

Absolvenţii claselor a VIII-a de la şcolile din comuna Tiha-Bârgăului marea majoritate urmează cursuri liceale la liceul din Prundu-Bârgăului sau diferite licee din Bistriţa.

 

ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT)

 

•1.    Puncte tari 

  • Calitatea surselor de apă este corespunzătoare;
  • Nu sunt probleme semnificative de poluare sonoră;
  • Solurile nu sunt încărcate cu poluanţi peste limita admisă;
  • Nu există probleme de poluare a solului şi apelor, probleme de depozitare a deşeurilor.
  • Compartimentul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Tiha-Bârgăului are angajat personal calificat (asistent social);
  • Existenţa spaţiului suficient pentru desfăşurarea in condiţii bune a activităţii;
  • Dotarea compartimentului cu logistica necesară desfăşurării in bune condiţii a activităţii;
  • Perfecţionare continuă.  

•2.    Puncte slabe 

  • Lipsa unui sistem coerent şi funcţional de avertizare în cazul dezastrelor naturale;
  • Stare precară a unităţilor de asistenţă sanitară, mai ales sub raportul dotărilor;
  • Necesitatea completarii posturilor vacante din cadrul Compartimentului public de asistenta sociala. 

•3.    Oportunităţi 

  • Proiectul ISPA de asistenţă tehnică pentru crearea Sistemului integrat de management al deşeurilor la nivelul întregului judeţ;
  • Drumurile naţionale în program de modernizare;
  • Fondurile europene post-aderare;
  • Dezvoltarea unor noi proiecte in domeniul social. 

•4.    Constrângeri, ameninţări, dificultăţi 

  • Poluarea râurilor cu rumeguş si ape menajere;
  • Degradarea terenurilor şi a lucrărilor de infrastructură din cauza catastrofelor naturale (inundaţii, alunecări de teren).
  • Existenţa unor zone, pe cursurile de apă, unde există pericol potenţial de inundaţii;  

 

 

Administraţia publică locală

 

Primăria comunei Tiha-Bârgăului are un număr de 42 angajaţi din care 20 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap şi este organizată pe compartimente: -    secretariat

  • - serviciul administrativ-financiar
  • - biroul impozite si taxe
  • - asistenţă socială
  • - compartiment public poliţie comunitară
  • - alte functii.

Personalul angajat funcţionează pe bază de Regulament de ordine interioară şi este la dispoziţia populaţiei conform programului stabilit.

Legătura cu cetăţenii se face lunar prin şedinţele Consiliului Local care sunt publice sau prin adunări populare anunţate din timp de către conducerea primăriei.

În perioada 1990-2007 în comuna Tiha-Bârgăului au avut loc transformări majore, acestea s-au realizat datorită iniţiativelor avute de către conducerea administraţiei locale.

Dacă ne rezumăm doar la ultimii ani, respectiv 2005-2007, din punct de vedere economico-social s-a realizat mai mult decât în anii anteriori consideraţi de succes. 

 

Realizări în anul 2005-2006:

-  s-au efectuat reparaţii la drumurile comunale şi uliţe;

       -  s-a introdus iluminatul public în comună, s-a extins reţeaua electrică în localitatea Piatra-Fântânele (Şendroaia şi Zimbru) şi în Mureşenii-Bârgăului, cheltuieli suportate din bugetul local;

       -  s-a obţinut finanţare pentru construirea unei săli de sport în localitatea Tureac;

       -  s-a început construirea Dispensarului Uman Mureşenii-Bârgăului şi a Căminului Cultural Tureac;

       -  s-a cumpărat un imobil constructiv în Tiha-Bârgăului cu destinaţia de dispensar uman;

       -  s-au dotat şcolile din Tiha-Bârgăului şi Tureac cu calculatoare, s-au efectuat reparaţii şi igienizări la şcolile de pe raza comunei;

       -  acordare de ajutoare financiare parohiilor de pe raza comunei;

       -  s-a organizat serviciu public de salubrizare pe raza comunei Tiha-Bârgăului;

       - încheierea acţiunii de retrocedare către foştii proprietari ai terenurilor conform Legii 247/2005.

 

Realizări pe anul 2007 şi obiective 2008

        -  finalizarea construcţiei Dispensar Tiha-Bârgăului;

        -  construirea a trei poduri pe râul Tiha, consolidarea malurilor;

        - finalizarea şi etajarea Şcolii Generale Tureac şi Piatra-Fântânele, amenajarea unui cabinet medical în Piatra-Fântânele;

        -   modernizarea grădiniţei din Tiha-Bârgăului şi construirea a două grădiniţe cu program prelungit în localitatea Mureşenii-Bârgăului şi Tureac;

         -  modernizarea Căminului cultural din Tiha-Bârgăului;

         -  continuarea lucrărilor de curăţire a păşunilor comunale;

         -  obţinerea de fonduri pentru investiţii în agroturism;

         -  introducerea reţelei de apă potabilă şi canalizare în comună;

         -  modernizarea sediului primăriei;

         -  asfaltarea uliţelor şi a drumurilor comunale;

         -  finalizarea construirii căminului cultural în localitatea Tureac, din fonduri proprii;

         -  finalizarea construirii  Dispensarului uman în localitatea Mureşenii-Bârgăului.

 

Realizarea obiectivelor menţionate s-au făcut din finanţări proprii şi din finanţări guvernamentale datorită programelor iniţiate de către colectivul primăriei. De asemenea, conducerea primăriei Tiha-Bârgăului este deschisă pentru orice iniţiativă care poate duce la îmbunătăţirea modului de trai a cetăţenilor şi pentru a se ridica la standardele europene comuna Tiha-Bârgăului.

OBIECTIVUL STRATEGIC

 

Aşa cum  o prezintă analiza economico-socială a judeţului, evoluţia indicatorilor economici a cunoscut o scădere după 1990, după care se înregistrează un proces de stabilizare, putându-se observa o tendinţă de creştere din ultimii ani.

Având în vedere situaţia socio-economică şi disparităţile existente la nivel judeţean, ţinând cont şi de obiectivele dezvoltării regionale în România, stabilite prin Legea 315/2004, obiectivul strategic global este următorul:

Accelerarea creşterii economice a comunei, pentru diminuarea disparităţilor între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată zonă, la nivel economic, social şi de mediu şi creşterea standardului de viaţă.

 

 

     Obiective specifice

Orientarea de bază a strategiei comunei o constituie potenţarea punctelor tari, în vederea valorificării oportunităţilor de  creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri  care să permită redresarea economică a comunei şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.

Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează cinci câmpuri de acţiune:

  • Infrastructura
  • Economia
  • Mediul
  • Resursele umane
  • Turismul

 

Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:

 

1. Creşterea accesibilităţii comunei prin îmbunătăţirea infrastructurilor regionale, ca suport pentru susţinerea activităţilor economice şi sociale.

2. Creşterea atractivităţii comunei prin îmbunătăţirea competitivităţii activităţilor economice prioritare şi stimularea activităţilor inovatoare în scopul obţinerii unor produse cu valoare adăugată ridicată.

3. Dezvoltarea resurselor umane pentru creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii, prin modernizarea învăţământului, dezvoltarea de abilităţi antreprenoriale şi promovarea educaţiei adulţilor şi a formării continue.

4. Promovarea dezvoltării durabile şi diversificarea activităţilor din mediul rural.

 

PRIORITĂŢILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

 

Strategia de Dezvoltare Locală, prin priorităţile stabilite, urmăreşte dezvoltarea în comună a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

 

Această strategie este axată pe următoarele  priorităţi  şi măsuri:

 

•            I.      Îmbunătăţirea infrastructurii locale (transport, mediu, sănătate, educaţie, asistenţă socială, reabilitare urbană, utilităţi publice)

 

1.1.    Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;

1.2.    Combaterea efectelor naturale;

1.3.    Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie;

1.4.    Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;

 

 

•         II.      Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

 

2.1.    Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;

2.2.    Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale;

2.3.    Achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarării afacerilor.

 

•     III.      Dezvoltarea turismului

 

3.1.    Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului;

3.2.    Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural;

3.3.    Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia;

3.4.     Îmbunătăţirea calităţii serviciilor  turitice;

3.5.     Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice;

 

•     IV.      Dezvoltarea durabilă a localităţilor

 

4.1.    Promovarea dezvoltării durabile şi diversificării zonelor rurale. 

 

 

 

PRIORITĂŢI

 

PRIORITATEA I - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE     (TRANSPORT, SĂNĂTATE, EDUCAŢIE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ, REGENERARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE )

 

 

Dezvoltarea economică durabilă nu poate fi concepută decât într-un sistem integrat care să cuprindă sectoarele economice, infrastructura de transport şi comunicaţii şi activităţile administrative şi sociale.

 

Dezvoltarea economică durabilă are ca suport o bună infrastructură de transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul şi comunicaţiile în comună. Trebuie în continuare create condiţii pentru creşterea economică şi pentru ocuparea forţei de muncă, calitatea proastă a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedicând dezvoltarea multor localităţi, reprezentând una din cauzele principale pentru rămânerea în urma a acestora.

 

Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea potenţialului neexploatat.

 

Prin îmbunătăţirea infrastructurii va creşte atractivitatea comunei pentru investitori. Potenţialul economic al comunei va creşte, vor fi facilitate legăturile între centrele de importanţă regională. Toate acestea vor conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv, mai ales în zonele rămase în urmă.

 

 

Obiective:

  • Îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care înregistrează întârzieri în dezvoltare;
  • Protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale;
  • Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie şi pregătire.

Măsuri:

1.1.   Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;

1.2.    Combaterea efectelor naturale;

1.3.    Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie;

1.4.   Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate ;

 

Măsura 1.1. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico - edilitar   protecţia mediului

 

Obiective specifice: 

  • asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii comunei Tiha-Bârgăului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, canalizării şi epurării apelor uzate;
  • realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor menajere.

  

Acţiuni eligibile:

  • Extinderea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă existente;
  • Realizarea de sisteme noi de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural;
  • Asigurarea valorificării durabile a potenţialului parcurilor naturale şi al zonelor protejate, prin respectarea şi monitorizarea tuturor factorilor de mediu;
  • Protejarea si păstrarea diversităţii florei si faunei din comună. 

 

Măsura 1.2. Combaterea efectelor dezastrelor naturale

 

Obiective specifice: 

  • eficientizarea sistemului de alertare în cazul producerii dezastrelor naturale;
  • minimizarea efectelor dezastrelor naturale prin lucrări specifice de infrastructură; 

 

Acţiuni eligibile: 

  • crearea de sisteme mai perfecţionate de alertare, inclusiv achiziţionarea aparaturii necesare;
  • refacerea lucrărilor existente pe râurile din comună;
  • lucrări noi pentru protecţie în caz de dezastre (inundaţii), cum ar fi amenajări ale albiilor, regularizări, apărări de maluri, praguri de fund etc. 

 Măsura 1.3.  Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie

 

Obiective specifice:

 

  • îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ şi a calităţii pregătirii profesionale;
  • oportunităţi egale pentru elevi aflaţi în situaţii defavorizante (în special mediul rural şi populaţia rroma) ;

 

Activităţile eligibile vor avea în vedere: 

  • dotarea şi reabilitarea şcolilor;
  • amenajarea, reabilitarea de grădiniţe, scoli;

 

 

Măsura 1.4.  Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

 

Obiective specifice:

 

  • modernizarea infrastructurii sociale şi de sănătate şi dezvoltarea acesteia mai ales în zonele rurale;
  • dezvoltarea reţelei serviciilor de urgenţă.

 

Acţiunile eligibile vor avea în vedere: 

  • amenajarea, reabilitarea de dispensare, cabinete medicale cu preponderenţa în mediul rural;
  • reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor de specialitate;

 

 

     PRIORITATEA II - CREŞTEREA OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ, DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE

 

Instabilitatea socio-economică cu care s-a confruntat România şi implicit judeţul Bistriţa-Năsăud în ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea ratei dependenţei, scăderea numărului populaţiei active, migraţia forţei de muncă spre alte pieţe ale muncii,  cauzate de procesele de restructurare, dar şi de ineficienţa sistemului de formare profesională, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii care să acopere atât sfera educaţională şi a formării profesionale  cât şi pe cea a ocupării populaţiei.

Oamenii trebuie sa fie capabili să se adapteze la condiţiile schimbărilor  socio-economice şi să profite din plin de avantajele unor noi oportunităţi de angajare.

 

Obiective:

 

  • creşterea flexibiltăţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale ale lucrătorilor;
  • acordarea de prestaţii sociale cu caracter primar şi specializate menite sa asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale instituţiilor de risc din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoi ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.
  • furnizarea de servicii sociale specializate: servicii de asistenţă şi găzduire temporară pentru femei abuzate, centru de zi pentru copiii rromi;
  • furnizarea de servicii cu caracter primar: identificarea nevoii sociale individuale, familiale si de grup, informare despre drepturi şi obligaţii, măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială.
  • dezvoltarea parteneriatelor cu alti furnizori de servicii sociale publici şi privaţi.
  • îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la muncă;
  • un sistem coerent de informare a publicului asupra ofertelor de lucru şi cerinţelor calitative impuse de piaţa muncii din Uniunea Europeană;
  • promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau administrează o afacere;

 Măsuri :

 

2.1.   Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă  şi dezvoltarea sistemului de formare profesionala iniţială şi continuă;

2.2. Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali;

2.3. Achiziţionare de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltării afacerilor.

 

 

Acţiuni eligibile:

  • sprijinirea şomerilor, precum şi a persoanelor angajate, prin organizarea de cursuri de pregătire profesională finalizate prin acordarea unor diplome recunoscute şi plasarea acestora pe piaţa forţei de muncă;
  • recalificarea sau îmbunătăţirea competenţelor profesionale pentru a răspunde cerinţelor pieţei forţei de muncă;
  • acordarea de asistenţă şi consiliere în vederea găsirii unui loc de muncă, etc.;
  • acreditarea serviciilor sociale primare a Compartimentului de Asistenta sociala
  • incheierea de parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale publici si privati
  • organizarea de cursuri de formare pentru persoane aparţinând grupurilor dezavantajate (rromi, şomeri de lungă durată, şomeri peste 45 de ani cu probleme economice şi sociale deosebite) şi aplicarea de măsuri active de ocupare specifice acestor categorii (consiliere, job-rotation, job-club, etc.);
  • crearea unui cadru potrivit şi a unei atitudini pozitive fata de începerea şi dezvoltarea unei afaceri;

  

 

PRIORITATEA III - DEZVOLTAREA TURISMULUI

 

Comuna Tiha-Bârgăului, prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin diversitatea culturala, prezintă multe oferte amatorilor de turism montan, cultural, rural, sportiv,  ecumenic şi turism pentru tineret.

Dezvoltarea turismului este de o crucială importanţa pentru dezvoltarea economiei judeţului pe baza  potenţialului ei intern. Condiţiile de bază pentru dezvoltarea turismului sunt promovarea potenţialului turistic, care generează cerere şi  creşterea calităţii serviciilor turistice, care au un rol crucial în realizarea câştigurilor din activităţi turistice.

Dezvoltarea turismului are un mare rol şi în creşterea gradului de ocupare a forţei de munca şi constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru sectorul IMM.

          Trebuie sa ţinem seama însă că această dezvoltare necesită într-o măsura susţinută conservarea patrimoniului natural şi cultural.

Exista pe piaţa internaţională a turismului, o creştere a interesului  pentru produsele turistice culturale şi eco-turism şi servicii bazate pe unicitate şi calitate.

Obiective:

  • mărirea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural prin îmbunătăţirea infrastructurii;
  • crearea de noi atracţii, produse şi operatori de turism în diferite zone turistice;
  • creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin îmbunătăţirea serviciilor.

 

Măsuri:

3.1.  Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului;

3.2.  Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural;

3.3. Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia;

3.4. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor  turitice;

 3.5. Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice.

 

Activităţi eligibile:

  • restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric local cu evident potenţial turistic;
  • refacerea/reabilitarea infrastructurii de agrement;
  • valorificarea resurselor naturale, prin construirea de drumuri de acces, amenajare trasee turistice (inclusiv de alpinism şi escaladă), parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste sau alte facilităţi necesare practicării sporturilor extreme, amenajări specifice zonei montane, etc.
  • valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee pentru drumeţii, amenajare pârtii de schi , cu dotările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranţa turistului, instalaţii de transport pe cablu, etc.
  • susţinerea organizării activităţilor de producere a obiectelor de artizanat şi meşteşugăreşti tradiţionale
  • valorificarea resurselor naturale, prin construirea de drumuri de acces, amenajare trasee turistice (inclusiv de alpinism şi escaladă), parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru cicloturism, amenajări specifice zonei montane, etc.
  • creşterea calităţii serviciilor de cazare, prin reabilitarea / modernizarea / dotarea structurilor de cazare;
  • crearea / reabilitarea structurilor de agrement turistic (ex :amenajare piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, etc.);
  • amenajarea facilităţilor necesare dezvoltării turismului cinegetic şi de observare a faunei şi florei;
  • investiţii în turismul rural (spaţii de cazare, activităţi de agrement);
  • organizarea de circuite turistice complexe care să îmbine mai multe forme de turism din locaţii diferite.

 

 PRIORITATEA IV - DEZVOLTAREA DURABILĂ  A LOCALITĂŢII

 

Pentru comuna Tiha-Bârgăului, dezvoltarea localităţii este considerată ca o direcţie prioritară a strategiei de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în practică a unei politici integrate care să permită punerea în valoare a tuturor tipurilor de potenţial din arealul menţionat..

Ineficienţa dotărilor infrastructurale de bază ( reţele de apă potabilă, canalizare, străzi, etc.), atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, se repercutează negativ  bunăstării  populaţiei.

 Pentru obţinerea unei dezvoltări durabile, investiţiile trebuie să sprijine simultan acţiuni pentru dezvoltarea economiei şi competitivităţii, ocupării, protecţiei mediului, integrarea grupurilor etnice şi revitalizarea fizică a localităţii. 

Din aceste motive strategia se bazează pe o abordare integrată care cuprinde  dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economică prin stimularea industriei mici şi mijlocii şi a serviciilor  - managementul resurselor naturale, punerea în valoare a funcţiilor ambientale şi promovarea culturii, a turismului şi a activităţilor recreative.

Economia rurală, bazată în principal pe agricultură şi prelucrarea produselor agricole şi neagricole, este prea puţin eficientă şi înregistrează un decalaj semnificativ faţă de mediul urban şi faţă de spaţiul rural european.

 

Obiective: 

  • regenerarea localităţii prin proiecte integrate şi participative;
  • modernizarea infrastructurii publice şi serviciilor;
  • creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru atragerea investiţiilor străine şi locale

 

Măsuri:

4.1. Dezvoltarea durabilă a mediului rural

 

 

Măsura 4.1. Dezvoltarea durabilă a mediului rural

 

Obiective specifice: 

  • Dezvoltarea integrată a spaţiului rural, atât din punctul de vedere al infrastructurii edilitare, cât şi al diversificării activitaţii economice şi al îmbunătăţirii situaţiei sociale;
  • revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării activităţilor economice ;
  • stabilizarea populaţiei din mediul rural;
  • crearea de noi locuri de muncă prin creşterea angajării în sectoare neagricole;
  • creşterea veniturilor populaţiei din exploatarea raţionala a pădurilor;
  • extinderea zonelor împădurite;
  • modernizarea şi diversificarea proceselor economice de exploatare şi prelucrare a lemnului pentru creşterea valorii adăugate a produselor;
  • dezvoltarea activităţilor de turism rural , agroturism şi eco-turism;
  • crearea unui cadru potrivit şi a unei atitudini pozitive fata de începerea şi dezvoltarea unei afaceri;
  • susţinerea accesului personalului din IMM-uri la servicii de instruire şi consultanţă în scopul valorificării potenţialului lor în domeniul producţiei şi serviciilor;
  • diminuarea decalajului de instruire a personalului de decizie şi execuţie faţă de cel din Uniunea Europeană.